De la o relație la alta parcă încrederea mea în oameni scade tot mai mult și, paradoxal, crește rapiditatea cu care reușesc să țin la omul de lângă mine. Crește nivelul de sacrificiu al meu.Ajung să accept orice chichiță și orice moft, orice ceartă, orice reproș, orice jignire, orice urlet, orice rană provocată de el.

Ideea e că habar nu am cum de am ajuns în punctul acesta. Mă lipesc efectiv de orice bărbat pe care-l simt bun la suflet, ofer tot și deodată se schimbă tot, 180 de grade, fără motive.

Nevoia de afecțiune crește pe zi ce trece și la fel și revolta din sufletul meu. 

Aparent mulți puștani, că nu îi pot numi bărbați pe unii nici la 40 de ani, cred că totul li se cuvine. 

Efectiv au impresia că dacă au o femeie ce-i iubește, li se permite să facă absolut orice vor cu ea pentru că ea, îndrăgostită, va accepta, va ierta, se va întoarce la ei mereu.

Ei bine… în secolul vitezei oamenii nu mai au timp de dragoste.

Ei vor o persoană care să le ofere sex și câteodată să le țină companie când se plictisesc. 

Mare parte din oameni nu mai investesc timp și sentimente și cel mai tare-i urăsc pe oamenii care-și bat joc, oamenii ipocriți care se poartă urât cu partenerul apoi varsă câteva lacrimi false în speranța că se va rezolva ceva cu asta și spun un ”te iubesc” fals. 

Urăsc fetele perverse (le numesc fete pentru că asta sunt, nu merită statutul de femei) care nu iubesc și stau din interes, care profită de faptul că bărbatul iubește în relație.

Urăsc băiețașii (niciodată nu vor deveni bărbați) care consideră că totul li se cuvine, care au impresia că minciunile nu vor ieși niciodată la iveală, care cred că ea o să pună mereu botul la vrăjelile de 2 lei pe care tot i le spune. 

Cel mai tare disprețuiesc când aceste două categorii de oameni menționează cuvântul ”dragoste”, încep să se plângă că nu găsesc pe cineva, încep să dea sfaturi în condițiile în care ei habar nu au ce ascunde sufletul unui om, habar nu au să aprecieze iubirea, habar nu au cât de mult trebuie să ”muncească” un cuplu într-o relație fericită.

Nu mă plâng, doar vreau ca femeile și bărbații care se află într-o relație toxică să priceapă că nimeni nu are dreptul de a-i batjocori. Nimeni nu are dreptul să le spună ce să facă, nimeni nu trebuie să îi facă să se simtă defecți.

Odată ce un tip te-a făcut să plângi, pleacă! Valabil și în cazul în care crezi că te minte.

Odată ce o femeie te-a făcut să te simți ca un cățeluș, pleacă!

Nu mai stați în relații toxice cu oameni de 2 lei.

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s

Create a free website or blog at WordPress.com.

Up ↑

%d bloggers like this: